Memorii: Reîntoarcerea lui Gârby

E ora 10 acum şi deja au trecut 3 zile de când sunt aici, la ţară. V-am promis că voi scrie şi de aici nişte posturi pe care să le postez imediat ce ajung acasă. Azi, mi-a venit în sfârşit cheful de scris. Aşa că mi-am aprins o ţigară şi m-am apucat de însirat câteva rânduri.

Aş vrea să pot să vă aduc pe toţi aici să vedeţi cum e. Satul bunicilor mei e parcă cuprins de ceva magie veche. Cum am intrat în sat am avut din nou aceaşi impresie: am intrat într-o cupolă vâscoasă, în care timpul curge mai încet. Fumul de la ţigară se ridică mai încet, oameni merg încet, chiar şi copii aici mi se par că fug cu încetinitorul. Totul pare cuprins de o stare de linişte. Aici nu am griji nu am grabă. E locul perfect unde să mă liniştesc.


Vin aici de când eram copil mic. Mai ţin minte acum vreo 5-7 ani, când stăteam pe pod cu prieteni. Era foarte frumos pe atunci. Podul e o structură de ciment, asemănătoare unui pod, care trece peste şanţul din faţa unei case şi în total are cam 1 metru pătrat. Dar aici era locul nostru de întâlnire. Ţin minte că mergeam de pe la ora 8 şi ne puneam păturile pe jos şi ne uitam la cer aşteptând să apară stelele. Şi număram ca la un fel de concurs primele stele pe care le puteam vedea. Acum în schimb lucrurile nu mai stau aşa. Au început să vină din sat, băieţii „adevăraţi”. Şi subiectul general de discuţie a devenit bătaia. Cine pe cine a bătut, cine pe cine ar putea bate şi pe care cum l-au luat jandarmii. Alin prietenul meu din copilărie a renunţat la şcoală înainte să termine cele 10 clase. Aici se ascultă doar manele, şi singurele filme vizionate sunt cele cu bătăi. Am ajuns să mă simt marginalizat, neavând cum să intru în discuţiile de aici.

Vă mai povestesc una două în filmuleţul ce vine.




Acest post l-am scris la ţară, în Word şi acum doar l-am postat. Am revenit în Cluj de 3 zile, dar n-am apucat să blogguiesc, am fost ocupat cu altele. Oricum, m-am întors.

Da, ştiu, tentativa de Video Blogging e nasoala rău de tot, las că va fi data viitoare mai bună.