Mă gândesc acum dacă e greşit cum gândesc eu.
E o reflexie asupra vieţii, asupra scopului în viaţă.
Te naşti că aşa e normal.
Mergi la creşă că aşa pot avea grijă de tine mai uşor părinţii.
Mergi la grădiniţă, să înveţi să îţi faci prieteni, să te joci prin chestii care îţi şi dezvolţi anumite aptitudini.
Mergi la şcoală să înveţi.
Continui cu faculta să poţi să îşi faci bani în viaţă, mulţi şi din cea ce îti place.
Termini faculta şi mergi la lucru, să faci bani.
Te căsătoreşti să poţi face copii.
Dai copii la şcoală, să le asiguri un viitor.
Dai bani pe şcoală şi pe faculta copiilor să facă ei apoi bani.
Eşti bunic apoi şi dai bani nepoţilor.
Mori.
Unde îi distracţia aici? Numai mie mi se pare prea stereotipic tot? Numai mie mi se pare că lumea asta uită de distracţie? Când ai timp pentru tine? Când te bucuri de viaţă?
Viaţa este prea dictata de reguli şi stereotipism. O lume de păpuşi fără scop sau direcţie.
După ce am scris postul, am citit ce zicea Anduu... cam la aceaşi idee cred că bate.
E greşit cum gândesc?
|
marți, 24 martie 2009
|
Categorii
diverse
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 răspunsuri:
da, gresesti. daca viata ar fi doar distractie, atunci nu vad care ar fi scopul. daca combini munca cu distractia atunci poti foarte bine sa traiesti fericit. poti sa fi la fel de fericit daca iti privesti copii cum cresc. tare imi este mie frica de faptul ca confunzi fericirea cu distractia care poate la fel de bine sa fie o seara in club sau un weekend la mare. totodata nimeni nu te opreste sa te simti bine, sa te distrezi atata timp cat te intorci la responsabilitatile tale. nu fa prostia sa zici ca distractia vine din serile imbibate in alcool. poate la fel de bine sa vina din apa plata consumata cu o gagica buna pe plaja. sau.. cine stie...
ma gandeam mai mult ca, dupa o vreme, o sa renunt la cafeaua cu o gagica sau la berea cu prieteni de dragu de a folosii "practic" banii.. idea mea nu era sa traiesc viata doar din distractie, ci sa nu uit de ea
parerea mea e ca ai pus o problema foarte interesanta.
mi se pare ca nu vezi toti copacii din padure. adica privesti din unghiul din care vezi o adunatura mare de trunchiuri, lemn ce va ajunge cel mai probabil, tzarâna; trunchiuri a caror unic scop e sa lase in urma niste vreascuri ce vor prinde radacini.
vreau sa fac o referire la o reclama buna, cea de la Zaraza, nu mi-o amintesc exact dar zicea ceva de Kafka. Dude. Tu nu poti sa intelegi anumite chestii, un anumit nivel al placutului pe care nu-l poti atinge decat cultivandu-ti creierul intens. pererea mea :)
sau poate pur si simplu nu vrei sa ajungi acolo. pentru unii, drumu in sine face destinatia sa merite :P
daca te referi la cultura, aspiratii la idealuri mai inalte, meditatie, filozofie asta ori te face sa mori de foame ori nu poti sa o faci din cauza chinul de a-ti face bani
nu ma copac. eu pur si simplu zic ca momentan ti-e frica de necunoscut, ce e si normal. dar pana cand nu ai trecut prin viata, nu poti sa spui ca ai trait-o. buna, rea, cum e, asta e! adica dracu' ce naiba ma?
"idea mea nu era sa traiesc viata doar din distractie, ci sa nu uit de ea." cum poti sa spui asa ceva? ai vazut prea multe filme. sincer, daca esti cu capul pe umeri si nu uiti pentru ce traiesti, atunci ce "pierzi" din viata? nu ratezi nimic. mi se pare ca exagerezi, pui problema pur si simplu intr-o extrema pe care nu o vezi decat excesiv de simplu. si nu e. deloc.
salut faci link-excange?
@bolog dada :)
@mircea pentru ce traiesti tu? personalizeaza
dupa parerea mea tu vezi doar un mod in care sa iti traiesti viata...adica...ce? vrei sa spui ca toata lumea se casatoreste si face copii si se straduieste sa faca multi multi bani?...nu e deloc asa, gandeste-te la cei care si-au dedicat viata studiului sau unei cauze nobile, care nu s-au casatorit nici nu au facut copii pentru ca nu au considerat ca asta e scopul lor in viata sau au considerat ca asta nu le-ar aduce fericire, prin urmare nu au facut-o...it's that easy...
@small putini sunt aceia. Gandeste-te cate blocuri sunt pline de familii, din care fac parte: prototipul barbaului care nu pierde nici un episod al telenovelei fotbalistice, nevasta a carei singura deosebire intre zilele saptamanii o reprezinta un dialog cu vecina de la 3, copiii care merg la scoala si cer bani de iesit in oras. Daca privesti patura muncitoreasca, o sa observi ca acesti oameni seamana cu niste roboti. Rutina reprezinta pentru ei cea mai deplina siguranta, iar copiii lor cresc, rareori ajungand ceva mai mult in viata.
Garby, iti dau dreptate. Dar trebuie sa iesim (populatia) din stadiul acesta (a se citi, aven nevoie de mai multi intelectuali)... etc etc..
@toti. uitati-va la tot ce ati scris mai sus. toate raspunsurile voastre nu fac decat sa va arate modalitati sa iesiti din rutina. folositile
Trimiteți un comentariu