Luni

Alt început de săptămână, de data asta unul foarte roz. O să folosesc ca scuză pentru faptul că nu am mai postat un motiv medical. Mi-am spart mâna. Datorita unor factori perturbanţi care au alterat buna logică şi conduită a firi mele, am avut o altercaţie violentă şi nemotivată cu o masă. Pe scurt m-am îmbătat şi mi-am spart pumnul de masa din ema.

Ieri am fost la concert la The Mushroom Story. Sălbatic ca deobicei, am dansat, am dat din cap, am urlat cât mă ţineau plămânii şi m-am rezumat la două beri. Pentru ca de data asta recenzia să fie mai obiectivă am să citez anumite persoane, care sunt din domeniul muzici şi le-am auzit părerea ieri.
Cum era de aşteptat, despre Laci doar vorbe de laudă exprimate prin sintagme de genul: "Ce bine cântă Laci". Întradevăr se ştie. De la ce cântă până la cum se mişcă pe scenă şi chiar si backupu vocal e foarte bun.
Nono bate cu aceaşi lejeritate şi pasiune şi cu ocazia zilei de 8 martie a împărţit flori la public în general la fete, deşi una mi-a aruncat-o mie. Vai Nono, Nono ce nebunaic eşti.
"Mă ei căntă ok, da vocalu strică tot" era parearea unui basist pe care îl cunosc. Eu unul nu sunt întru totul de acord cu el, şi cea ce îmi place la Paul e prezenţa lui scenică. E faptul că nu cântă, ci face show.
Au primit două sutiene de la fetele din public şi după multe strigăte insistente din public şi-au dat şi ei tricourile jos.

A urmat o seră lungă de poveşti şi băut încet încet vişinata si vodka cu Adriana, apoi un somn bun şi obligat de Adriana am plecat spre şcoală şi bineînţeles că m-am oprit în hard să vă scriu una două.

Şi dedicaţie pentru cei care nu beau: